Speranţa e marfă scumpă. Dacă joci totul pe cartea speranţei, în cele din urmă vei pierde totul. Speranţa te împiedică să îţi iei măsuri de siguranţă şi te îndepărtează de realitate. Dacă nu ai spera, ai găsi calea să te salvezi. Trebuie să speri numai dacă ai o bază reală pe care să te sprijini. Teza că speranţa e numai pentru cei slabi e falsă. Speră în mod util numai cei puternici sau cei avuţi. Trebuie să speri numai când îţi permiţi să speri. De aceea nu trebuie să încurajezi speranţa care duce la dezastru. E constituţional să speri, dar nu te plânge după ce ai îmbulinat-o.
Restul la Janine.
“Trebuie să speri numai dacă ai o bază reală pe care să te sprijini.”
how can you ever be certain? see this is why i’m always in denial. you can never know…
you can try to be certain and you can be more certain than uncertain. it’s life, not maths…
Cetatea Melos urma să fie atacată de atenieni şi aliaţii lor. Dacă aveau cât de cât mijloace de apărare, puteau spera într-o victorie. Dacă se bazau însă doar pe sprijinul zeilor, se chema că nu au o bază reală care să le permită să spere. Asta ca exemplu concret.
Eu sper la o viata linistita, o viata in care sa ma pot bucura impreuna cu sotia si prietenii mei , sper sa fac primul milion de euro in urmatorii 5 ani,sper sa am un copil ,sa fim cu totii sanatosi, sper co oamenii sunt totusi buni…. sper sa am mijloacele necesare ca sa …. sper. nu este nici usor dar nici atat de greu pe cat pare…
asa, janine, baga detaliile istorice si istoriografice
cristian, stiu
. e doar parerea lui Tucidide. nu trebuie sa-l crezi pe cuvant.