Uneori ai nevoie doar de un frate foarte talentat (dar nu la fel de talentat ca sora lui mai mica), care sa-si rataceasca cheile a doua oara in 3 zile si care text sters ca sa te scoata dupa miezul noptii din casa, pe strazi laturalnice. Tin sa precizez ca aerul rece de afara era foarte placut, stelele erau putine si straluceau frumos pe cerul din spatele blocului [scrisem blogului initial. grav.], cheile buclacase au fost gasite pe o masuta inauntru, iar conversatia mea inceputa, necontinuata si, mai ales, esentiala, a fost, in mod evident, amanata.
Ziceam de ceva nou si suprinzator. Daca scoatem poleiala aveam ceva vechi care teoretic disparuse, deci asta e surprinzator. Si mai avem si ceva nou prin faptul ca am aflat nu sunt singura persoana talentata din familie. Asta ma face sa ma simt mai putin speciala.
In alta ordine de idei, I’ve decided not to “let the fear take the wheel and steer” anymore. De data asta sper sa imi si iasa !
aici se poate rezolva … pe viitor cei la care as putea uita cheile ,ei bine, vor sta acasa
iar cheile vor ramane la mine >:D<
da, poate unii dintre ei pot sta acasa, dar tot trebuia sa lasi cheile cuiva si interesul tau e sa fie cineva care sa nu se culce pana in 12-1 si care sa stea cat de cat aproape
. asa ca ai grija la ce alegi sa-ti lasi cheile 
unduios Anastasia trecea,
si cheile isi pierdea!(n-am gasit alta rima)