A fost Festivalul filmului german din cadrul Zilelor Culturii Germane. Am vazut 5 filme seara pe baza de RDG. Motiv pentru care sunt extrem de obosita. Au fost doua documentare: unul ciudatel, celalalt, aiurea rau. Niciunul nu era documentar in adevaratul sens al cuvantului, oricum, asa ca nu merita efortul de a le mentiona. Am vazut totusi si 3 filme interesante:

1. Sonnenallee (1999). Un film despre cum e sa fii adolescent in anii 70 in RDG pe o strada impartita in doua de Zidul Berlinului. Un film amuzant de la un cap la altul, cu mult insight-uri care tin de viata unui “estic”, cu martusiri si dialoguri ceva mai profunde. Si, mai ales, un film in care fiecare personaj capata fix ceea ce-ti doreste pana la film. Muzica se aude pe film intr-un mod absolut halucinant, parca face parte organic din pelicula. Recomand!!

2. Himmel ohne Sterne (1955). Un film din 1955, cu actiunea plasata in 1952 de-alungul granitei dintre Germanii inca nezidite si nepazite atat de bine. O poveste despre drama unei tesatoare si a unui granicer aflati de parti opuse ale granitei care se indragostesc. Unde drama e foarte multa, pe alocuri, inutila si ilogica. E filmat si jucat intr-un stil a la Gone with the wind, cu elemente de Antigona mutata in RDG. Am ras rau de tot la filmul asta, m-am simtit chiar aiurea ca am ras atat de mult. A meritat toutusi macar ca experienta cinematografica.

3. Nikolaikirche (19595). Un film ecranizat dupa o carte inspirata de evenimentele desfasurate in 1989 in jurul bisericii Sf. Nicolae din Leipzig care au dus intr-un final si la caderea Zidului. Partea cu adevarat interesanta e cum dezbina toata povestea cu nevoia de regandire a socialismului o familie. E putin cam lung, dar coerent si bine focusat pe psihologia individuala a personajelor. Recomand de asemenea!!